Categorie: Diverse

În perioada 17-19 Septembrie, 2008, la Bucureşti, Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiintifică, în colaborare cu Academia Română, va organiza Conferinţa: „Diaspora Ştiinţifică Românească„. Ideea este de a-i reuni pe cei mai prestigioşi cercetători români din ţară şi din diasporă, pentru a gândi împreună cercetări şi activităţi de impact internaţional.

Domeniul „Psihologie„ va fi reprezentat la această Conferinţă prin Simpozionul/Workshop-ul invitat: „Stiinte Cognitive Clinice” (Invited Chair: Prof. univ. dr. Daniel David, Universitatea Babeş-Bolyai; Co-chairs: Prof. univ. dr. Şerban Ionescu, Franţa; Prof. univ. dr. Puiu Vasilescu, SUA).  Simpozionul/Workshop-ul se va desfăşura la Institutul de Filosofie şi Psihologie „C. Rădulescu Motru” al Academiei Române.

Participarea la Simpozion/Workshop se face pe bază de invitaţie nominală, numărul de invitaţi fiind limitat de bugetul Simpozionului/Workshop-ului. Alţi colegi interesaţi de lucrări şi de rezultatele întâlnirii pot însă lua legatura cu Asist univ. drd. Ramona Moldovan (ramonamoldovan@psychology.ro), şi, în limita locurilor disponibile în sală, vor putea participa la lucrările Simpozionului/Workshop-ului în calitate de audienţi. Sinteza şi concluziile Simpozionului/Workshop-ului vor fi făcute public.

Pentru lista participanţilor invitaţi din ţară şi străinătate şi pentru mai multe informaţii vezi Site-ul Conferinţei la: http://www.diaspora-stiintifica.ro (secţiunea Psihologie).

În anul 2002/2003 profesorul Daniel David a fost desemnat de un Consorţiu format din oameni de știință de top de la Institute de cercetare şi Universităţi americane de prestigiu (ex. Albert Ellis Institute, Albert Einstein College of Medicine, Mount Sinai School of Medicine, etc.) să formeze şi să conducă o echipă de cercetare internaţională al cărei rol major a fost „…să elaboreze şi să implementeze un Program de Cercetare Programatică – „CBT in the Context of Cognitive Science”, pe o perioadă de 5 ani, – care să integreze domeniul clinic, reprezentat de psihoterapiile cognitive şi comportamentale (CBT), cu cel al ştiinţele cognitive, în aşa numitul domeniu al – „Clinical Cognitive Sciences” -…(aşa cum se prezentau ele la acea dată)”. Cercetarea Programatică este descrisă succint în:

• David, D. (2003). Rational Emotive Behavior Therapy (REBT); The view of a cognitive psychologist. In W. Dryden (Ed.), Theoretical developments in REBT. Brunner/Routledge: London.

Anul acesta (2008) s-a încheiat formal Programul – „CBT in the Context of Cognitive Science” – , printr-un Raport prezentat (Iulie, 2008, la New-York) de profesorul David instituţiilor din SUA care au susţinut financiar demersul. Prezentăm în continuare succint, ideile principale ale Raportului:

1. Rezultatele obţinute s-au exprimat în contribuţii semnificative la cunoaşterea internaţională. Astfel, au fost introduse şi testate în domeniul ştiinţelor cognitive clinice noi constructe şi/sau tehnici psihoterapeutice inovative, cu valenţe euristice remarcabile, precum: „binary model of distress”, „mental contamination in cognitive restructuring”, „response hope”, „the expanded ABC cognitive model of psychopathology”,  „rational anticipation technique„, „global restructuring technique„, „incompatible information technique„, etc.. De asemenea au fost testate concurenţial în experimente cruciale (vezi Karl Popper pentru detalii privind acest concept), şi în consecinţă au fost validate sau invalidate, o serie de teorii și modele, clarificându-se astfel tematici care au generat „debate-uri” ani în şir în literatura de specialitate (ex. „qualitative versus quantitative distinction between functional and dysfunctional negative feelings”; „the primacy of demandignes”; „hot versus cold cognition distinction”; „the role of unconscious information processing (cognitive unconscious) in the cognitive model of psychopathology” etc.). Aceste constructe şi rezultate au pătruns deja în limbajul de specialitate, fiind citate în lucrările altor grupuri de cercetare independente (ex. din China, Europa, SUA, etc.).

2. Principalele publicaţii care exprimă activitatea acestui Program – „CBT in the Context of Cognitive Science” – sunt descrise în continuare (alte contribuţii pe baza datelor obținute în acest Program sunt în curs de publicare/elaborare, urmând să apară în următorii 1-2 ani):

• David, D., Szentagotai, A., Lupu, V., & Cosman, D. (2008). Rational emotive behavior therapy, Cognitive therapy, and Medication in the treatment of major depressive disorder: A randomized clinical trial, posttreatment outcomes, and six month follow-up. Journal of Clinical Psychology, 64, 728-746.
• DiLorenzo, T.A., David, D., & Montgomery, G.H. (2007). The interrelations between irrational cognitive processes and distress in stressful academic settings. Personality and Individual Differences, 42, 765-776.

• Szentagotai, A., & Freeman, A. (2007). An analysis of the relationship between irrational beliefs and automatic thought in predicting distress. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 7, 1-9.

• Montgomery, G.H, David, D., DiLorenzo, T.A., & Schnur, J.B. (2007). Response expectancies and irrational beliefs predict exam-related distress. Journal of Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy, 25, 17-34.
• David, D., Montgomery, G., & DiLorenzo, T.A. (2006). Response expectancy versus response hope in predicting distress. A brief research report. Erdelyi Pszichologiai Szemle, 1, 1-13.
• David, D., & Szentagotai, A. (2006). Cognition in cognitive-behavioral psychotherapies; Toward an integrative model. Clinical Psychology Review, 26, 284-298.
• David, D., David, A., Ghinea, C., Macavei, B., & Kallay, E. (2006). A Search for the „Hot” cognitions in a clinical and a non-clinical context: Appraisal, attributions, core relation theme, irrational beliefs, and their relation to emotion. Advances in Psychology Research, 40, 1-37.
• Szentagotai, A., & Kallay, E. (2006). The faster you move the longer you live – A test of rational emotive behavior therapy? Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 6, 69-80.
• David, D., Montgomery, G.H., Macavei, B., & Bovbjerg, D. (2005). An empirical investigation of Albert Ellis’ binary model of distress. Journal of Clinical Psychology, 61, 499-516.
• David, D., Schnur, J., & Birk, J. (2004). Functional and dysfunctional emotions in Ellis’ cognitive theory; An empirical analysis. Cognition and Emotion, 18, 869-880.
• David, D., Szentagotai, A., Kallay, E., & Macavei, B. (2005). A synopsis of rational-emotive behaviour therapy; Fundamental and applied research. Journal of Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy, 23, 175-221.
• David, D., McMahon, J., & Macavei, B. (2005). Cognitive restructuring and mental contamination: An empirical re-conceptualization. Journal of Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy, 23, 21-56.
• David, D., Schnur, J., & Belloiu, A. (2002). Another search for the ”hot” cognition: Appraisal irrational beliefs, attribution, and their relation to emotion. Journal of Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy, 20, 93-131.
• David, D. (2003). Rational Emotive Behavior Therapy (REBT); The view of a cognitive psychologist. In W. Dryden (Ed.), Theoretical developments in REBT. Brunner/Routledge: London.

3. De asemenea, în urma Programului a rămas o echipă de cercetare performantă, care funcţionează într-o reţea internaţională, cu ”noduri/unități” (puncte de lucru) în Europa, SUA şi România, un actor major și influent în cunoaşterea ştiinţifică internaţională în domeniu.

A apărut primul Manual de Coaching Cognitiv-Comportamental în limba română. Manualul este scris de o echipă mixtă de psihologi din ţară şi străinătate (Olanda şi SUA) şi arată cum psihologia clinică şi psihoterapia de tip cognitiv-comportamental se aplică eficient în domeniul muncii-organizaţional de către profesioniştii clinicieni. Procedurile descrise sunt cele utilizate curent în Companii de top din Olanda şi/sau SUA, fiind „time-limited” şi „evidence-based”.

Lucrarea: DiMattia, D. (2008, editor). Coaching cognitiv-comportamental în organizaţii; Antrenamentul eficienţei raţionale, Editura ASCR, Cluj-Napoca.

Autorii: Prof. univ. dr. Daniel DAVID (Capitolul 1); Conf. univ. dr. Adrian OPRE (Capitolele 2-3); Dr. Dominic DiMattia şi Dr. Theo Ijyermans (Capitolele 4-13).

Pentru comenzi şi/sau training-uri de specialitate luaţi legătura cu ramonamoldovan@psychology.ro

Una din revistele fanion al domeniului clinic – „Journal of Clinical Psychology” – a publicat primul studiu clinic controlat din România care compară eficienţa medicaţiei antidepresive (fluoxetină) cu cea a psihoterapiei de tip cognitiv-comportamental pentru pacienţii cu tulburare depresivă majoră. Studiul a fost derulat pe parcursul a cinci ani şi a fost implementat de o echipă mixtă de psihologi şi psihiatri din Cluj-Napoca, condusă de Prof. univ. dr. Daniel DAVID. Rezultatele studiului, efectuat pe un lot de aproximativ 180 de pacienţi cu tulburare depresivă majoră, arată că medicaţia şi psihoterapia sunt la fel de eficiente la sfârşitul tratamentului dar psihoterapia este mai eficientă la şase luni de urmărire a evoluţiei pacienţilor. Aproximativ 75% din pacienţi şi-au ameliorat semnificativ tabloul clinic, fără a mai îndeplini criteriile pentru o tulburare psihică. Rezultatele obţinute sunt congruente cu cele din literatura internaţională şi pledează pentru implementarea psihoterapiei de tip cognitiv-comportamental, după modelul din Marea Britanie, în practica clinică a psihologilor şi a psihiatrilor, cu posibilitatea acoperirii ei de Casa de Asigurări de Sănătate. Protocoalele/ghidurile clinice utilizate şi testate în acest studiu sunt publicate şi disponibile (contact: ramonamoldovan@psychology.ro). Alte două articole care explorează teoria schimbării (de ce este eficientă psihoterapia sau medicaţia), respectiv rentabilitatea (care este raportul costuri beneficii pentru fiecare din aceste tratamente) în cadrul acestui studiu sunt în curs de publicare în reviste internaţionale de top.

David, D., Szentagotai, A., Lupu, V., & Cosman, D. (2008). Rational emotive behavior therapy, cognitive therapy, and medication in the treatment of major depressive disorder: A randomized clinical trial, posttreatment outcomes, and six-month follow-up. Journal of Clinical Psychology, 64, 728-746.

Ca urmare a unui grant obţinut prin competiţie internaţională, Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai, în colaborare cu profesionişti din Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, va demara în luna Octombrie 2008 un proiect de cercetare de anvergură care va investiga comparativ două tipuri de tratamente pentru tulburările de anxietate (anxietatea generalizată şi fobiile simple/sociale): (1) psihoterapia cognitiv-comportamentală şi (2) medicaţia. În premieră naţională, studiul este primul de acest tip şi de această anvergură în România, iar în premieră internaţională, protocolul terapeutic va include proceduri avansate de terapie cognitiv-comportamentală în realitate virtuală. În studiul desfăşurat pe scară largă vor fi incluşi aproximativ 150 de pacienţi suferinzi de tulburări de anxietate care vor avea astfel acces gratuit la unele din cele mai avansate tratamente existente în acest moment în lume pentru aceste tulburări. Cei interesaţi să se înroleze în studiu pentru toamnă pot scrie la clinica@psychology.ro, oferind numele şi o modalitate de contact, urmând să fie contactaţi în toamnă. Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie este un centru de referinţă la nivel naţional şi internaţional în derularea studiilor clinice controlate care investighează comparativ efectul psihoterapiei şi al medicaţiei pentru diverse tulburări şi condiţii clinice. Până în prezent am derulat/derulăm, în colaborare cu profesionişti din Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, studii clinice de acest tip pentru tulburarea depresivă majoră la adulţi şi copii, tulburarea de deficit de atenţie şi hiperactivitate la copii, tulburarea de disfuncţie erectilă, obezitate etc., cu rezultate riguroase publicate în reviste de top la nivel internaţional (ex. Journal of Clinical Psychology) şi/sau în Ghiduri/Protocoale Clinice. Pentru mai multe informaţii privind aceste activităţi scrieţi la clinica@psychology.ro

La a X-a Conferinţă Naţională a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS), Braşov, 2008, realizările Şcolii Clujene de Psihologie Clinică şi Psihoterapie (Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie) au fost premiate/recunoscute ca o „Poveste de Succes” la nivel naţional, alături de încă nouă (9) „Poveşti de Succes” din ţară, din domeniul ştiinţelor exacte şi ale naturii.

Pentru performanţe excelente în cercetare, Lector univ. dr. Alina RUSU a primit Premiul „In Hoc Signo Vinces” al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS). Înmânarea oficială a distincţiei va avea loc într-un cadrul solem la a 10-a Conferinţa a CNCSIS de la Braşov (15 Mai, 2008).

Institutul Internaţional de Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate Mentală Aplicată

(www.psychotherapy.ro)

Scrisoare Deschisă: Ştiinţa la Răscruce de Vremuri

Asistăm în ultima vreme la o recrudescenţă a iraţionalului şi ignoranţei în forma non-ştiinţei şi/sau pseudoştiinţei. Astfel, la Televiziunea Naţională se discută în mod serios dacă Astrologia este sau nu este ştiinţă, există o ofensivă pentru scoaterea teoriei evoluţioniste din manualele şcolare, iar unii demnitari (ex. miniştri) declară în mod public că ei cred în Horoscop şi Astrologie şi că îşi ghidează comportamentele şi după ce spun acestea şi/sau au clarvăzători ca şi consultanţi personali etc.

Este drept că în spaţiul public fiecare poate promova ceea ce doreşte, în condiţiile în care respectă legea. Dacă mass media privată poate alege în numele „rating-ului” să promoveze iraţionalul şi chiar prostia – o face pe banii ei –, instituţiile publice nu au dreptul să facă acest lucru! Desigur, în numele libertăţii de gândire, se pot aborda oricând teme de frontieră sau neobişnuite, care încă nu sunt cunoscute sau epuizate de ştiinţă. Dar a reinventa teme moarte (ex. astrologia) şi/sau a rezolva probleme rezolvate, în spaţiul public, din fonduri publice, este o irosire iresponsabilă a resurselor acum când specia noastră se confruntă cu provocări majore care îi pun sub semnul întrebări însăşi existenţa. Ajunge să amintim doar provocările legate de:

1. schimbarea climei;
2. suprapopulare;
3. epuizarea resurselor;
4. foametea şi mortalitatea infantilă uriaşă (în anumite zone ale globului);
5. amenintări potenţiale din spaţiul cosmic (ex. ciocnirea cu meteoriţi masivi) etc.

Ce facem noi în aceste situaţii? Ne disipăm resursele promovând pseudoştiinţa şi non-ştiinţa, lovind astfel în ştiinţă, care este singurul demers care a arătat până acum că în principiu poate soluţiona unele din aceste probleme. Cine credeţi că va dezvolta agricultura şi zootehnia? Incantaţiile sau ingineria genetică? Cine credeţi că va rezolva problemele de sănătate? Conjuncţia „Jupiter cu Venus în Săgetător” sau o tehnologie medicală avansată? Şi putem continua cu multe astfel de întrebări.

Ştiinţa este un demers care rezolvă probleme (teoretice şi/sau practice). Nu înseamnă că a rezolvat toate problemele cu care ne confruntăm şi că avem răspunsuri la toate întrebările; ştiinţa este un demers continuu! Aşadar, faptul că anumite probleme nu sunt încă rezolvate de ştiinţă nu înseamnă însă că trebuie să le dăm pe mâna pseudoştiinţei/non-ştinţei, mai ales când acestea nu se prezintă ca alternative ştiinţei, ci se doresc recunoscute chiar ca parte a ştiinţei! Legenda Calului Troian este o ispită constantă!

Rugăm instituţiile private de mass media să sprijine promovarea ştiinţei şi boicotarea sistematică a pseudoşiinţei şi non-ştiinţei, atunci când acestea pretind a fi similare ştiinţei. Solicităm în mod direct instituţiilor publice de mass media intrarea în normalitate, prin sprijinirea modalităţilor serioase de acces la cunoaştere (cunoaşterea ştiinţifică, cunoaşterea teologică şi cunoaşterea filosofică) şi punerea pseudoştiinţei şi nonştiinţei la locul cuvenit: spectacol (entertaiment) şi/sau căi alternative ştiinţei. Ar fi păcat ca eforturile şi sacrificiile atâtor oameni de ştiinţă de-a lungul evoluţiei civilizaţiei umane să fie învinse şi să pălească în faţa iraţionalului – prin simplul fapt că este mai atractiv şi bine promovat – acum când avem atâta nevoie de o abordare ştiinţifică serioasă.

Prof. univ. dr. Daniel David,
Preşedinte 29.03.2008