Din toamna anului 2011, în condiţiile noii legi a educaţiei naţionale, Catedra înfiinţată în anul 2007 s-a reorganizat sub formă de Departament. Având inovativ o structură departamentală chiar sub vechea titulatură de Catedră, practic structura a rămas similară.
1. De unde am pornit?
Psihologia clujeană a fost înfiinţată formal odată cu crearea Universităţii Daciei Superioare la Cluj, în anul 1919, fiind astfel una dintre disciplinele fondatoare ale Universităţii care astăzi se numeşte Universitatea Babeş-Bolyai (UBB). Cel care a iniţiat înfiinţarea Catedrei de Psihologie a fost Florian Ştefănescu Goangă, elev al lui W. Wundt la Leipzig, Germania, care în anul 1922 a înfiinţat şi primul Institut de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată din România. Tradiţia psihologiei clujene a fost blocată, ca de altfel în toată ţara, între anii 1977-1989 ca urmare a directivelor comuniste care considerau, simplu spus, că în formarea omului nou (comunistul), nu psihologii, ci oamenii muncii cu experienţă au rolul fundamental (pregătirea în psihologie fiind astfel interzisă pentru a nu interfera cu noile principii de formare a omului nou). După revoluţia anticomunistă din 1989 învăţământul psihologic a fost reluat în toată ţara, inclusiv Cluj-Napoca, reînfiinţându-se Catedrele de Psihologie. Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) şi psihologia clujeană nu au avut o tradiţie sau excelenţă în psihologia clinică şi psihoterapie, deşi acest domeniu este cel mai reprezentativ ca număr de profesionişti din domeniul psihologiei şi constituie atât prototipul social al psihologiei cât şi motivaţia dominantă a celor care doresc să studieze psihologia. Explicaţia acestei stări de fapt este una complexă care ţine în primul rând de „pretenţiozitatea” domeniului în ceea ce priveşte infrastructura (ex. dotările cu aparatură/instrumente de practică şi cercetare şi spaţiu sunt foarte costisitoare) şi pregătirea clinică a profesioniştilor (ex. simpla licenţă în psihologie nu permite practica în acest domeniu, ci este nevoie de studii postlicenţă), ambele greu de realizat în regimul comunist. În timpurile actuale, dezvoltarea psihologiei în domenii de specializare (ex. clinic, educaţional, muncii-organizaţional, securitate naţională) şi mai ales apariţia şi în România a profesiilor independente de psiholog clinician, consilier psihologic şi/ sau psihoterapeut, au impus, pentru a rămâne congruenţi cu normele şi practicile internaţionale şi pentru a reprezenta serios acest domeniu, apariţia Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie; aceasta este cutuma internaţională în domeniu şi noi credem că aşa este normal să se întâmple astăzi şi în ţară.
2. Ce cale am ales?
Imediat după revoluţie, realizând nevoia imperioasă a dezvoltării unei astfel de Şcoli/ Catedre pentru a ne ancora la standardele internaţionale, am decis să parcurg (Prof. „Aaron T. Beck” univ. dr. Daniel DAVID) o parte din programul doctoral iar apoi un program postdoctoral în SUA, la SUNY at Binghamton, Mount Sinai School of Medicine şi Albert Ellis Institute, unde, timp de câţiva ani, am luat contact direct şi am fost pregătit în cele mai noi tendinţe în domeniul clinic şi al psihoterapiei, aceste instituţii fiind actorii de prim rang în lume în domeniul psihologiei clinice şi psihoterapiei validate ştiinţific; după încheierea programelor de pregătire am lucrat o perioadă lungă în acest instituţii pentru a înţelege mecanismele instituţionale de performanţă care le ghidează activităţile didactice, de cercetare şi de servicii. Odată întors în ţară, pornind de la tradiţia experimentală de prestigiu a psihologiei clujene (ex. Goangă, Mărgineanu, Radu, Roşca etc.), am început, alături de colegii mei, construirea unei Şcoli de psihologie clinică şi psihoterapie pe baze experimentale riguroase şi la standarde internaţionale (vezi aici pentru detalii).
3. Unde am ajuns?
3.1. Crearea de Mecanisme Instituţionale. Astăzi Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie se înscrie în mişcarea internaţională “evidence-based practice” şi “scientist-practitioner paradigm” şi se prezintă ca o Şcoală de prestigiu, cu o organizare complexă într-o Catedră de Psihologie Clinică şi Psihoterapie:
La nivel didactic deservim curricula „clinică” a specializării în psihologie (licenţă) şi am dezvoltat programul de Master în Psihologie Clinică, Consiliere Psihologică şi Psihoterapie, organizat după modelul Bologna şi acreditat profesional de ARACIS (agenţia naţională de acreditare a programelor academice) şi de Colegiul Psihologilor din România, ceea ce asigură inserţia directă a absolvenţilor pe piaţa muncii (psihologia clinică şi psihoterapia fiind profesii liberale). De asemenea am dezvoltat o Şcoală Doctorală numită Psihodiagnostic şi Intervenţii Psihologice Validate Ştiinţific.
La nivel de cercetare am fondat în anul 2003/2004 International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health; Institutul este fondat de UBB în colaborare cu Albert Ellis Institute din SUA. El este acreditat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) şi integrat în reţele internaţionale de prestigiu, fiind cel mai reprezentativ Institut din acest domeniu în Europa Centrală şi de Est. Acesta reunește ca membri profesori din cadrul National Academy of Science SUA, de la Universităţi de prestigiu (ex. Columbia University, Harvard Medical School, Pennsylvania University) şi/sau incluşi în Higly Cited Researcheres (Thomosn-ISI). Institutul a dezvoltat în România primul Program Postdoctoral în domeniu (Psihoterapii Validate Ştiinţific), fiind acreditat profesional atât de Colegiul Psihologilor din România cât şi de Colegiul Medicilor din România.
La nivelul serviciilor profesionale inovative am creat Clinica Universitară de Psihologie “Babeş-Bolyai – PsyTech”, prima de profil din ţară, care oferă servicii psihologice către comunitate şi în care se desfăşoară atât o parte a practicii de specialitate a studenţilor noştri cât şi anumite activităţi de cercetare avansată (cercetare aplicată-dezvoltare-inovare).
La nivel profesional am iniţiat constituirea Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România în jurul componentelor de cercetare şi didactice deja existente la Cluj-Napoca, Asociaţie care a devenit în scurt timp membră a European Association of Behavioral and Cognitive Therapies şi unicul centru de formare în domeniu din Estul şi Centrul Europei recunoscut de Academy of Cognitive Therapy, SUA şi Albert Ellis Institute, SUA .
După cutumele internaţionale de la universităţi de prestigiu, “Şcoala Clujeană de Psihologie Clinică şi Psihoterapie” şi-a stabilit elementele de indentificare (ex. siglă, “imn”, insignă, culoare), elemente care să o individualizeze şi care să coaguleze grupul profesional pentru activităţi didactice, de cercetare şi servicii de performanţă.
Realizările acestei Şcoli sunt exprimate cu impact la nivel internaţional şi prin Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, publicată de către International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health. Revista publică doar contribuţii originale de calitate din domeniul psihologie clinice şi psihoterapiilor, cu accent pe linia ştiinţelor cognitive, după un proces riguros de “peer-review” (ex. rata de acceptare a manuscriselor trimise spre publicare in anul 2006 a fost de 45%), respectând standardele de publicare ale American Psychological Association. Board-ul revistei este format din personalităţi de prestigiu în domeniu din întreaga lume: membri ai National Academy of Science, SUA, ai unor universităţi de prim rang (ex. Columbia University, Harvard Medical School, Pennsylvania University etc.) şi cercetători care fac parte din categoria Highly Cited Researchers (Thomson-ISI). Revista s-a impus rapid la nivel naţional (categoria A la CNCSIS) şi internaţional (indexată în rezumat în baze de date internaţionale cunoscute în domeniu: PsycInfo şi International Bibliography of Social Sciences şi “full text” in EBSCO şi ProQuest), recent fiind indexată si de către Thomson ISI/Social Science Citation Index. Este singura revistă de profil din Estul si Centrul Europei indexată ISI-Web of Science, fiind o platformă de promovare la nivel internaţional a cercetării originale şi de calitate din domeniu, transformând astfel Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie într-un actor activ în cercetarea internaţională.
3.2. Resursa Umană. Treptat, în jurul instituţiilor create şi menţionate mai sus s-a coagulat un grup de profesionişti (ex. asistenţi de cercetare, cercetători, post-doctoranzi, cadre didactice) care constituie astăzi Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, o echipă performantă, dedicată dezvoltării şi promovării Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie. Fondurile atrase de această echipă la UBB, prin competiţie naţională şi internaţională, depăşesc 1.500.000 Euro în perioada de început (2007-2008), fonduri investite în infrastructura de cercetare a UBB.
Profilul profesional şi psiho-moral pe care îl preferăm la cei care doresc să intre în echipa noastră este caracterizat de:
(1) Cunoştinţe ştiinţifice avansate/ metode avansate de cercetare;
(2) Motivaţie, plăcere şi atracţie deosebite pentru a contribui la progresul cunoaşterii, dublate de disponibilitate la efort şi muncă;
(3) Comportament etic şi profesional în general, şi în activităţile de cercetare/ didactice/ de servicii psihologice şi/ sau administrative în special (ex. comportamentul etic trebuie să fie nu doar individual ci şi social, proactiv, cu respingerea imposturii şi protejarea domeniului);
(4) Leadership/ management eficient al activităţilor, cu elemente antreprenoriale;
(5) Abilităţi de comunicare şi relaţionare interpersonală în general, şi în echipa de lucru în special (ex. generozitate/ altruism, calm şi asertivitate, stil de interacţiune suportiv, dar competitiv în acelaşi timp etc.);
(6) Un stil mental raţional caracterizat de: (a) un stil de gândire inteligent, creativ, flexibil, non-absolutist, optimist şi sceptic în acelaşi timp (b) toleranţă la frustrare, (c) non-catastrofare şi (d) evaluări nuanţate, non-globale.
3.3. Domeniile de Excelenţă. La ora actuală, Şcoala de psihologie clinică şi psihoterapie clujeană este cea mai reprezentativă şi de impact la nivel naţional, oferind Universităţii Babeş-Bolyai un avantaj competiv în acest domeniu. Recent ea a fost declarată la nivelul Universităţii Babeş-Bolyai o “Şcoală de cercetare de excelenţă“, alături de încă 7 (6 din domeniul ştiinţelor exacte şi ale naturii şi încă una din domeniul socio-uman) (detalii). În plus, există câteva domenii fundamentale în care Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie este leader internaţional, ceea ce asigură un avantaj competitiv la nivel internaţional Universităţii Babeş-Bolyai, pe care aceasta o reprezintă. Aceste realizări sunt susţinute de analize scientometrice complexe publicate în “European Psychologist” (David et al., 2003) şi de Asociaţia Ad-Astra a Cercetătorilor din România. Prezentăm succint aceste domenii de excelenţă:
Domeniile de excelenţă care asigură un avantaj competitiv UBB-ului la nivel internaţional:
- Utilizarea realităţii virtuale – Virtual Classroom – în psihoterapia valiadă ştiinţific a tulburărilor de deficit atenţional şi hiperreactivitate. Printr-un parteneriat cu Institute for Creative Technology (Dr. Albert Rizzo), University of Southern California, SUA, Institutul nostru este primul în lume care aplică şi testează experimental acest tratament. În acest moment avem o “Platformă de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală“, singura din România şi una din cele mai competitive la nivel internaţional.
Domeniile de excelenţă care asigură un avantaj competitiv UBB-ului la nivel european:
- Elaborarea şi testarea unor ghiduri clinice pentru diagnosticul şi tratamentul – recent, in contextul realităţii virtuale – tulburărilor psihice (ex. tulburări anxioase, tulburări depresive, ADHD, tulburări sexuale, tulburări ale comportamentului alimentar şi obezitate) care sunt investigate simultan la nivel de output (efficacy/ effectiveness), mecanisme ale schimbării (theory of change) şi rentabilitate (cost-effectiveness). Ca semn de recunoaştere internaţională a contribuţiei Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie, am fost invitat în anul 2004 (Prof. „Aaron T. Beck” univ. dr. Daniel DAVID) ca „Guest Editor” să elaborez un număr special al influentei reviste Journal of Clinical Psychology în care să prezint viziunea noastră asupra domeniului clinic.
Domeniile de excelenţă care asigură un avantaj competitiv UBB-ului la nivel naţional:
- Psihodiagnostic clinic validat ştiinţific (evidence-based assessment) – copii, adolescenţi, adulţi, vârsta a treia;
- Psihoterapii validate ştiinţific (evidence-based psychotherapy) – copii, adolescenţi, adulţi, vârsta a treia;
- Utilizarea realităţii virtuale în tratamentul psihoterapeutic – copii, adolescenţi, adulţi, vârsta a treia.
3.4. Publicaţii Relevante. Prezentăm în continuare câteva lucrări relevante ale Şcolii de psihologie clinică şi psihoterapie (echipa actuală), indexate ISI, care îi asigură vizibilitate şi impact internaţional (pentru contribuţii ştiinţifice mai recente vezi CV-ul fiecărui membru al Şcolii):
- David, D., Lynn, S., & Ellis, A. (2010). Rational and irrational beliefs in human functioning and disturbances. London: Oxford University Press.
- David, D. (2003). Rational Emotive Behavior Therapy (REBT); The view of a cognitive psychologist. In W. Dryden (Ed.). Theoretical developments in REBT. London:Brunner/Routledge.
- David, D., Brown, R., Pojoga, C., & David, A. (2000). The impact of posthypnotic amnesia and intentional forgetting on implicit and explicit memory. International Journal of Clinical and Experimental Hypnosis, 48 267-289.
- David, D., & Brown, R. (2002). Suggestibility and negative priming: Two replications studies. International Journal of Clinical and Experimental Hypnosis, 50, 215-280.
- Montgomery, G.H., David, D., Winkel, G., Silverstein, J. H., & Bovbjerg, D. H. (2002). The effectiveness of adjunctive hypnosis with surgical patients: A meta-analysis. Anesthesia & Analgesia, 94, 1639-1645.
- David, D., Moore, M., & Domuta, A. (2002). Romanian psychology on the international psychological scene: A preliminary critical and empirical approach. European Psychologist, 7, 153-160.
- David, D., & Brown, R. (2003). The impact of different directed forgetting instructions on implicit and explicit memory: New evidence from a modified process dissociation procedure. Quarterly Journal of Experimental Psychology, 56A, 211-233.
- Montgomery, G. H., David, D., Goldfarb, A. B., Silverstein, J. H., Weltz, C. R., Birk, J. S., & Bovbjerg, D. H. (2003). Sources of anticipatory distress among breast surgery patients. Journal of Behavioral Medicine, 26, 153-163.
- Montgomery, G., David, D., et al.. (2003). Is hoping the same as expecting? Discrimination between hopes and response expectancies for nonvolitioanl outcomes. Personality and Individual Differences, 35, 399-409.
- David, D. (2004). Special issue on the cognitive revolution in clinical psychology: Beyond the behavioral approach-Introductory remarks. Journal of Clinical Psychology, 4, 351-353.
- David, D. (2004). Special issue on the cognitive revolution in clinical psychology: Beyond the behavioral approach-Conclusions: Toward and evidence-based psychology and psychotherapy. Journal of Clinical Psychology, 4, 447-451.
- David, D., Montgomery, G. et al.. (2004). Discriminatiopn between hopes and expectancies for nonvolitional outcomes. Psychological phenomenon or artefact? Personality and Individual Differences, 36, 1945-1952.
- David, D., Schnur, J., şi Birk, J. (2004). Functional and dysfunctional emotions in Ellis’ cognitive theory; An empirical analysis. Cognition and Emotion, 18, 869-880.
- David, D., McMahon, J., & Macavei, B. (2005). Cognitive Restructuring and Mental Contamination: An empirical Re-conceptualization. Journal of Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy, 23, 21-56.
- David, D., Montgomery, GH., Macavei, B., & Bovbjerg, D. (2005). An empirical investigation of Albert Ellis’ binary model of distress. Journal of Clinical Psychology, 61, 499-516.
- David, D., Szentagotai, A., Kallay, E., & Macavei, B. (2005). A synopsis of rational-emotive behaviour therapy; Fundamental and applied research. Journal of Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy, 23, 175-221.
- David, D., & Szentagotai, A. (2006). Cognition in cognitive-behavioral psychotherapies; toward an intergrative model. Clinical Psychology Review., 26, 284-298.
- David, D., Montgomery, GH., & Bovbjerg, DH. (2006). Relations between coping responses and optimism-pessimism in predicting anticipatory psychological distress in surgical breast cancer patients Personality and Individual Differences, 40, 203-213.
- Montgomery, GH., Bovbjerg, DH., Schnur, JB., David, D. et al. (2007). A randomized clinical trial of a brief hypnosis intervention to control side effects in breast surgery patients. Journal of National Cancer Institute (impact factor aprox. 16), 99, 1304-1312.
- David, D. (2008). Duplication spreads the word to a wider audience. NATURE, 452 (7183): 29-29 Mar 6.
- David, D., Szentagotai, A., Lupu, V., Cosman, D. (2008). Rational emotive behavior therapy, cognitive therapy, and medication in the treatment of major depressive disorder: A randomized clinical trial, posttreatment outcomes, and six-month follow-up. Journal of Clinical Psychology, 64, 728-746.
- Schnur, J.B., Bovbjerg, D., David, D. et al. (2008). Hypnosis decrease presurgical distress in excisional breast biopsy patients. Anesthesia and Analgesia, 106, 440-444.
- Sava, F., Yates, B., Lupu, V., Szentagotai, A., & David, D. (2009). Cost-effctiveness and cost-utility of cognitive therapy, rational emotive behavior therapy, and fluoxetine (Prozac) in treating depression: A randomized clinical trial. Journal of Clinical Psychology, 65, 36-52.
- Rescorla, L., Achenbach, T. M., Ivanova, M., Dumenci, L., A., Almqvist, F., Bilenberg, N., Bird, H., Broberg, A., Domuta, A., Döpfner, M., Erol, N., Forns, M., Hannesdomir, H., Kanbayashi, Y., Lambert, M., Leung, P., Minaci, A., Mulatu, M., Novik, T., Oh, K., Roussos, A., Sawyer, M., Simsek, Z., Steinhausen, H. C., Weintraub, S., Winkler-Metzke, Ch., Wolanczyk, T., Zilber, N., Zukauskiene, R., & Verhulst, F., (2007). Epidemiological Comparisons of Problems and Positive Qualities Reported by Adolescents in 24 Cultures. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 75, 2, 351-358.
- Rescorla, L., Achenbach, T. M., Ginzburg, S., Ivanova, M., Dumenci, L., A., Almqvist, F., Bathiche, M., Bilenberg, N., Bird, H., Domuta, A., Erol, N., Fombonne, E., Fonseca, A., Frigerio, A., Kanbayashi, Y., Lambert, M., Liu, X., Leung, P., Minaei, A., Roussos, A., Simsek, Z., Weintraub,, S., Wolanczyk, T., Zubrick, S., Zukauskiene, R., Verhulst, F. (2007). Consistency of Teachers-Reported Problem for Students in 21 Cultures. School Psychology Review, 36, 1, 91-110.
- Opriş, D., & Macavei, B. (2005). The distinction between functional and dysfunctional negative emotions; An empirical analysis. Journal of Cognitive and Bahavioral Psychotherapies, 5, 181-195.
- Popescu, O., & Misevic, G.N. (1997). Self-recognition by proteoglycans, Nature, 386, 231-232.
- Dammer, U., Popescu, O., Wagner, P., Anselmetti, D., Güntherodt, H.-J., & Misevic, G.N. (1995). Binding strength between cell adhesion proteoglycans measured by atomic force microscopy, Science, 267, 1173-1175.
4. Încotro ne îndreptăm?
Deşi are un trecut scurt, Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie este o poveste de succes. Ea s-a constituit printr-o integrare reuşită a tradiţiei experimentale existente din psihologia clujeană, cu tendinţele noi la nivel internaţional, prin munca şi seriozitatea unui grup de profesionişti care nu au cedat motto-ului românesc “las’ că merge şi aşa” ci şi-au dorit să fie trataţi şi să se simtă la UBB aşa cum s-au simţit atunci când au fost la universităţi de prestigiu din lume, funcţionând după motto-ul “I would rather die of thirst than drink from the cup of mediocrity“; noi nu admitem limite în căutarea cunoaşterii prin cercetare ştiinţifică în cadrul deontologiei profesionale. Practic, apariţia acestei Şcoli a reuşit să mute psihologia clinică şi psihoterapia românească de la nivelul anilor ‘70 (ex. în care testele proiective erau the „golden standard” şi în care nu existau publicaţii ISI ale autorilor români din ţară în domeniu) în realitatea internaţională actuală.
Noi sperăm ca această Şcoală din jurul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie să fie începutul unei tradiţii de excelenţă la UBB, care să ofere un avantaj competitiv UBB-ului în acest domeniu, atât la nivel naţional cât şi, pe anumite teme (ex. realitatea virtuală în psihoterapie), la nivel internaţional.
Consolidarea, dezvoltarea şi diseminarea în aria internaţională a educaţiei şi cercetarii a realizărilor şi preocupărilor noastre didactice, de cercetare şi profesionale sunt priorităţile noastre absolute, alături de efortul continuu de a creşte cât mai mult factorul de impact al revistei Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies!
Prof. “Aaron T. Beck” univ. dr. Daniel DAVID, Fondatorul şi Şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie (2007-2012)