În data de 27 octombrie 2010, la ora 10, pe str. Republicii nr. 37, în faţa bustului profesorului clujean de psihologie Florian Stefănescu-Goangă, va avea loc evenimentul amplasării tăbliţei cu noul nume oficial al “clădirii galbene” (clădire care i-a aparţinut, în care a locuit, şi pe care profesorul a donat-o “psihologiei”), aprobat de Consiliul de Administraţie al UBB, şi anume: “Clădirea Florian Stefănescu-Goangă”.
I. Despre Florian Ştefănescu-Goangă (text completat, preluat şi adaptat de la http://enciclopediaromaniei.ro)
Florian Ştefănescu-Goangă (n. 5 aprilie 1881, Curtea de Argeş – d. 26 martie 1958) a studiat cu Wilhelm Wundt la Leipzig, între anii 1908-1911, pentru obţinerea titlului de doctor. În teza sa de doctorat, cu titlul “Experimentelle Untersuchungen zur Gefühlsbetonung der Farben”, a cercetat tonalitatea afectivă a culorilor (clasificate de el în „excitatoare” şi „calmante”). Întors în ţară a fost numit profesor la Universitatea din Cluj şi a devenit membru corespondent al Academiei Române (1937). Preocupările sale au fost diverse, abordând atât teme din discipline mai aplicate ca psihologia muncii, psihologia şcolară (ex. psihologia copilului; psihodiagnostic) şi psihologia clinică (ex. deficienţa mintală; psihodiagnostic), cât şi teme legate de discipline fundamentale (ex. psihologie socială).
Ca om de ştiinţă, Florian Ştefănescu-Goangă a creat un cadru paradigmatic care marchează psihologia clujeană până astăzi. Astfel, pentru a avea o şcoală noi credem, urmând modelul profesorului Florian Ştefănescu-Goangă, că este nevoie să dezvolţi patru componente cheie ale cunoaşterii, toate ancorate internaţional:
(1) Generarea de cunoaştere – prin cercetare avansată; a înfiinţat în anul 1922 “Institutul De Psihologie Experimentală, Comparată Şi Aplicată“, primul institut de psihologie experimentală din România, formând astfel o echipă valoroasă de psihologi experimentalişti, psihologia clujeană rămânând până astăzi pe un fundament riguros experimental.
(2) Transmiterea de cunoaştere – prin activităţi didactice performante; a dezvoltat catedra şi disciplinele academice de specialitate.
(3) Utilizarea cunoaşterii – prin servicii inovative către comunitate; prin funcţiile publice pe care le-a avut a depus un efort serios pentru introducerea psihologiei aplicate în instituţiile statului. Astfel, a fost introdusă fişa de observaţie psihologică în toate şcolile din România şi au fost înfiinţate institute psihotehnice la Bucureşti şi Cluj.
(4) Diseminarea cunoaşterii prin publicaţii, inclusiv reviste şi edituri proprii; a fondat şi a condus „Revista de Psihologie”, apărută la Cluj între 1938-1949.
II. Faptul că acest părinte fondator ne-a marcat serios pe cei care reprezentăm azi psihologia clujeană nu este doar o vorbă frumoasă, spusă din respect pentru memoria unui mare înaintaş. Spre exemplu, ca şef al celei mai noi catedre de specialitate din psihologia clujeană – Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie – am fost mereu preocupat să dau viaţă acestei viziuni, lucru care ne-a menţinut în top la nivel naţional (ex. catedra este în topul catedrelor de specialitate din ţară în ceea ce priveşte activitate de cercetare-dezvoltare-inovare) şi ancoraţi în reţele internaţionale de prestigiu (vezi la http://www.clinicalpsychologoy.ro). Astfel:
(1) Pentru a stimula generarea de cunoaştere am înfiinţat „International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health”, co-fondat de UBB împreună cu Albert Ellis Institute, SUA, un reper în domeniu la nivel internaţional, recunoscut în ţară de CNCSIS şi singur din această specialitate recunoscut ca un centru de excelenţă al UBB; Institutul este vârful de lance al catedrei în competiţia internaţională.
(2) Pentru a stimula transferul cunoaşterii prin educaţie am înfiinţat o catedră universitară – Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie – şi am introdus în premieră în ţară o serie de discipline noi care existau la nivel internaţional: (1) psihologia evoluţionistă, (2) consilierea genetică; şi (3) psihoterapiile validate ştiinţific (incluzând psihoterapia prin realitate virtuală şi roboterapia); De asemenea, prin Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România, pe care am fondat-o şi al cărei preşedinte sunt, am introdus şi structurat, după modele internaţionale, predarea şi practica psihoterapiei cognitiv-comportamentale, oferind formare profesională iniţială şi/sau continuă specialiştilor în domeniu, la standarde şi recunoaştere internaţionale.
(3) Pentru a stimula utilizarea cunoaşterii în viaţa cotidiană am înfiinţat Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech” şi „International Coaching Institute”, primele de acest tip din ţară, prin care oferim servicii inovative către comunitate.
(4) Pentru a stimula diseminarea cunoaşterii am fondat „Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies”, cea mai vizibilă şi influentă revistă de psihologie din ţară şi singura indexată Web of Science din domeniu din Centrul şi Estul Europei.
Toate aceste realizări au fost posibile, având în minte modelul şi viziunea dată de acest părinte fondator al psihologiei clujene.
II. Schiţă a programului evenimentului:
1. Vor vorbi:
- Prof. univ. dr. Daniel David – Scurtă introducere a evenimentului
- Prof. univ. dr. Andrei Marga şi/sau Prof. univ. dr. Szamoskozi Ştefan – Cuvânt din partea Rectoratului UBB
- Prof. univ. dr. Călin Felezeu – Cuvânt din partea Decanatului Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
- Şefii catedrelor de specialitate (în ordinea apariţiei catedrelor): Prof. univ. dr. Adriana Băban – Şeful Catedrei de Psihologie; Lector univ. Janos Reka – Şeful Catedrei de Psihologie Aplicată (incluzând linia maghiară de studii); Prof. univ. dr. Daniel David – Şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie
2. Dezvelirea tăbliţei
3. Discuţiile vor continua în IP1 (de acum încolo G1; sic!) la un pahar de şampanie